Ro  Hu  En

Home Contact

Referinţe

Creditanstalt

A - Vienna       3600 m²


Confortul termic ideal...

...este asigurat de o încăpere –de un spaţiu- în care temperatura este situată între limitele de temperatură ale confortului fiziologic uman, în condiţiile de activitate specifice spaţiului respectiv.
Aceste condiţii pot fi asigurate numai de sisteme radiante de joasă temperatură Clina.

Scopul primordial al realizării clădirilor este satisfacerea cerinţelor de confort al persoanelor care le utilizează. Majoritatea oamenilor îşi petrec 80-90% din viaţă în clădiri, de aceea este foarte importantă asigurarea confortului termic în încăperi.

În spaţii inchise, condiţiile confortului termic sunt asigurate corespunzător numai în cazul în care căldura cedată de corpul uman şi căldura produsă de organism sunt în echilibru; cu alte cuvinte: nu este nevoie de suprasolicitarea organismului în cea ce priveşte capacitatea lui de echilibrare a temperaturii. Echilibrul termic al organismului este influenţat de următoarele condiţii:

- temperatura aerului ambiant,
- temperatura suprafeţelor înconjurătoare (tavane, pardoseli, pereţi, uşi, ferestre, mobilă, etc.),
- viteza aerului din încăpere şi
- umiditatea relativă a aerului.

Organismul îşi poate regla echilibrul termic în modul următor:

- schimb de căldură prin radiaţie (42-44%),
- schimb de căldură prin convecţie (32-35%),
- transpiraţie (21-26%).

În timp ce radiaţia şi convecţia pot fi pozitive sau negative (este posibilă atât preluarea cât şi cedarea unei anumite cantităţi de căldură) prin transpiraţie organismul poate numai să cedeze căldură (transpirăm numai când ne este foarte cald).

Senzaţia de confort termic...

Organismul cedează căldură către pereţii reci, sau putem prelua căldura de la o suprafaţă caldă (tavan, pardoseală, perete, mobilă, etc.). În cazul în care radiaţia asimetrică este intensă, adică temperaturile suprafeţelor radiante interioare diferă foarte mult, atunci în încăpere vom avea o senzaţie de disconfort.
Această senzaţie de disconfort poate fi eliminată parţial prin creşterea semnificativă a temperaturii aerului din încăpere, dar creşterea temperaturii duce la stratificarea aerului, producând o diferenţă de temperatură de cca. 4-5°C între pardoseală şi tavan. Astfel intervin cheltuieli nejustificate în scopul producerii energiei termice cu care se supraâncălzesc straturile superioare de aer din încăpere, iar convecţia excesivă începe să creeze curenţi de praf în interiorul încăperii, ceea ce are efect negativ asupra sănătăţii organismului uman şi duce la disconfort termic.
 



© 2016 Promax Engineering